Trădare de țară? întrebare care cere dovezi precum și explicații…

Episodul din octombrie 2022, readus acum în atenția publică, merită privit cu această exigență.

Vovan și Lexus au publicat atunci o înregistrare pe care au prezentat-o drept o conversație cu Maia Sandu, susținând că aceasta credea că vorbește cu premierul Ucrainei. Președinția a contestat autenticitatea declarațiilor și a invocat un fals realizat prin manipularea imaginilor și a sunetului. Ulterior, Ziarul de Gardă a relatat că surse ale redacției confirmau existența unei conversații. Existența apelului și autenticitatea fiecărui fragment publicat rămân însă două chestiuni distincte.

Tocmai această diferență trebuie explicată.

A avut loc apelul? Dacă da, cum a fost verificată identitatea interlocutorului? Ce pasaje corespund conversației reale și ce pasaje au fost modificate? Există o verificare tehnică ale cărei concluzii pot fi făcute publice fără să compromită informații sensibile?

Aceste întrebări sunt firești. Un cetățean nu devine dușmanul statului pentru că le pune. Sau, mai bine zis, într-o societate cu principii democratice și fără aere și apucături de „regim”, astfel de întrebări nu ar fi temei pentru executarea propriilor cetățeni.

N.B. Executarea în Republica Moldova are loc prin diverse forme, începând de la intimidări și până la dosare, remanieri forțate etc.

În jurul înregistrării au circulat afirmații despre mobilizare și despre Giurgiulești. Sunt subiecte suficient de grave încât fiecare cuvânt să conteze. În relatările din acel moment, presupusa discuție despre mobilizare era legată de situația în care războiul s-ar fi extins și ar fi vizat Republica Moldova. Ministerul Apărării a dezmințit informațiile despre anunțarea unei mobilizări. A transforma acest context într-o dovadă că s-ar fi promis participarea țării la războiul din Ucraina înseamnă să afirmi mai mult decât arată informațiile verificate.

La Giurgiulești, precizia este la fel de necesară. Presa a relatat despre o secvență atribuită președintei privind portul. Dar o discuție despre folosirea infrastructurii, un eventual aranjament logistic și cedarea suveranității asupra unui teritoriu nu sunt același lucru. Rezumatul distribuit pe Telegram nu demonstrează că teritoriul satului ar fi fost cedat sau că ar fi existat un acord pentru cedarea lui.

Dacă cineva deține dovezi despre un asemenea angajament, să le prezinte integral: înregistrarea originală, contextul, documentele și verificarea autenticității. O acuzație atât de gravă trebuie să poată rezista unei examinări serioase.

Pentru mine, apărarea interesului național presupune și acest lucru: să cerem adevărul chiar atunci când o versiune neverificată ne-ar servi mai bine indignarea.

Nu accept ideea că funcția prezidențială trebuie ferită de întrebări incomode. În același timp, nu vreau ca o captură de ecran să țină loc de probă, iar furia să țină loc de judecată. Vrem să aflăm mai mult despre boroboatele care ne vizează pe toți!

Dacă apelul a fost real și interlocutorul a trecut de verificările instituției, trebuie explicat ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate. Dacă materialul a fost manipulat, trebuie explicat, în măsura posibilului, ce a fost falsificat. Dacă au existat discuții despre Giurgiulești, cetățenii trebuie să poată înțelege obiectul și limitele lor.

Încrederea publică se construiește atunci când instituțiile oferă răspunsuri suficient de precise pentru a putea fi verificate. Ea se pierde când cetățenilor li se cere doar să aleagă între versiuni concurente.

„Trădare de țară” ar fi o acuzație prea gravă pentru a fi folosită fără dovezi. Interesul țării este prea important pentru a fi apărat fără întrebări.

De aceea sunt necesare investigații documentate și răspundere pentru orice abatere care se dovedește. Același standard pentru oricine ocupă o funcție publică, indiferent de partid, simpatii sau imagine.

Țara nu este proprietatea conducătorilor. Iar cetățenii au dreptul să știe ce se discută în numele lor.

N.B. Până în cele din urmă, pentru obiectivitate! Maia Sandu nu poartă nicio vină pentru că a fost apelată de către doi indivizi… De asta trebuie să se ocupe SIS-ul… Dar, vorba ceea, din vânzător de „bikini” pe internet — „nacialnik” la SIS și prezent la toate podcasturile… Nu ai când ori nu știi cum se protejează o linie de telecomunicații specială a primei persoane în stat…

P.S. Cert este faptul că puțini din opoziție au abordat acest subiect, cu excepția ex-președintelui Vladimir Voronin… Ceea ce ne lasă să credem că subiectul nu a fost comentat fără temei… Dar să nu ne abatem de la tema zilei: Boroboața-i boroboață, dar astăzi e sărbătoarea profesorilor… La mulți ani, dragilor!